Bresa de securitate – recomandari pentru o protectie superioara a afacerilor

Mediul de afaceri actual se afla intr-o stransa interdependenta cu tehnologia digitala, element ce ofera numeroase oportunitati, dar care, in acelasi timp, expune afacerile la riscuri tehnologice diverse. Printre acestea se numara si bresele de securitate, amenintari la care sunt expuse intreprinderile din diverse domenii si industrii, ce pot provoca pierderi financiare semnificative, daune reputationale si sanctiuni legale diverse.

Accesul neautorizat la date confidentiale si atacurile cibernetice pot pune in pericol stabilitatea oricarei firme si, de aceea, este necesara luarea unor masuri preventive, care sa permita managerierea riscurilor caracteristice lumii interconectate din prezent. Masurile tehnice de preventie pot contribui semnificativ, insa nu sunt infailibile si trebuie completate de alte instrumente, cum ar fi asigurarile cibernetice, care ofera protectie financiara impotriva diferitelor situatii ce pot provoca pierderi financiare si alte tipuri de daune.

Articolul de mai jos ofera informatii antreprenorilor si altor factori de decizie din mediul de afaceri in legatura cu bresele de securitate si cu urmarile acestora asupra firmelor, ca de exemplu pierderile economice, daunele reputationale si sanctiunile legale. De asemenea, vei descoperi ce rol benefic joaca asigurarile cibernetice si cum pot fi alese acestea eficient pentru protejarea intereselor companiilor pe care le conduc.

1. Ce sunt bresele de securitate?

Bresele de securitate sunt amenintari reale la adresa companiilor private sau de stat, acestea manifestandu-se sub forma accesului neautorizat la date sensibile. Furtul sau modificarea informatiilor confidentiale se poate realiza prin diverse metode, urmarile fiind semnificative atat din punct de vedere financiar, cat si reputational sau legal.

Prevenirea breselor de securitate devine din aceasta perspectiva un demers obligatoriu, ce nu trebuie sa fie neglijat, indiferent de marimea afacerii sau de domeniul in care activeaza.

1.1. Definitia conceptului de bresa de securitate

Orice organizatie economica detine anumite informatii confidentiale, legate de activitatea acesteia, de partenerii de afaceri sau chiar despre clienti. In mod normal aceste date pot fi accesate doar de persoanele autorizate, protectia lor fiind asigurata de diverse tehnologii, cum ar fi firewall-urile, programele antivirus sau de necesitatea autentificarii pentru acces. In anumite cazuri aceste masuri nu functioneaza, ceea ce permite accesul unor persoane rau intentionate la bazele de date care trebuie sa fie confidentiale. Aceste incidente sunt cunoscute sub numele de brese de securitate, probleme majore ce pot afecta orice companie.

Bresele de securitate presupun accesul prin metode ilegale la informatii care nu sunt publice, ca de exemplu cele legate de aspecte comerciale, informatii personale, financiare sau alte tipuri de date protejate de lege. Incidentele de acest fel pot aparea oricand, pe neasteptate, atunci cand securitatea sistemelor informatice este afectata de vulnerabilitati tehnice sau de erori umane.

Mediul de afaceri poate fi afectat de diferite tipuri de brese de securitate. Acestea au insa un element comun, si anume faptul ca se soldeaza cu pierderea controlului asupra unor informatii sensibile, accesarea acestora fiind facuta de infractori ce urmaresc sa obtina avantaje financiare ilicite.

1.2. Exemple de brese de securitate

Mediul de afaceri este din ce in ce mai dependent de tehnologia digitala datorita numeroaselor beneficii oferite de aceasta. Aceasta dependenta aduce, insa, si o serie de provocari, securizarea datelor confidentiale fiind o masura obligatorie. Totusi, in anumite cazuri, aceasta protectie nu este corespunzatoare, din motive tehnice sau ca urmare a erorilor umane, imprejurari in care apar bresele de securitate.

Accesul neautorizat sau furtul datelor sensibile poate diferi in functie de amploare, impact si metode utilizate, existand astfel mai multe tipuri de brese de securitate care pot fi identificate:

• Atacurile de tip phishing sunt unele dintre cele mai frecvente actiuni ce pot pune in pericol securitatea datelor confidentiale. Aceste activitati ilegale sunt realizate prin intermediul trimiterii de catre atacatori a unor mesaje electronice, aparent legitime, catre diverse organizatii economice sau persoane din interiorul acestora. Unii destinatari pot fi indusi in eroare de mesaje si pot divulga informatii precum parole, date de cont sau informatii bancare, care sunt ulterior folosite de infractori pentru obtinerea de beneficii financiare ilegale.
• Programele de tip malware sunt un tip de virus informational prin intermediul carora atacatorii pot accesa baze de date securizate. Odata instalate, aceste programe opereaza discret, permitand accesul la informatii confidentiale fara a fi detectate. Un tip special de malware, din ce in ce mai des utilizat in scop infractional, este ransomware, un virus ce poate bloca accesul la datele interne ale unei organizatii. Atacatorii solicita ulterior plata unei rascumparari pentru deblocarea accesului la datele proprii ale firmelor, sumele putand ajunge pana la valori foarte mari.
• Erorile umane pot cauza adeseori brese de securitate. Din cauza neatentiei sau a insuficientei pregatiri, unii angajati pot face greseli, ca de exemplu pierderea unui dispozitiv necriptat, trimiterea catre persoane neautorizate a unor date confidentiale sau neimplementarea masurilor de securitate necesare.
• Accesul intern neautorizat poate cauza daune semnificative. Daca un angajat sau un colaborator intern acceseaza accidental date confidentiale la care nu ar trebui sa aiba acces si ulterior le utilizeaza in mod ilegal, de exemplu, furnizandu-le competitorilor contra unei sume de bani, pot surveni diverse probleme financiare si legale.

Intelegerea acestor exemple de brese de securitate este esentiala, deoarece cunoasterea lor permite implementarea masurilor necesare pentru a le preveni sau pentru a le gestiona eficient in eventualitatea aparitiei unor astfel de incidente.

2. Urmarile breselor de securitate asupra organizatiilor economice

Bresele de securitate sunt incidente informatice majore ce pot influenta negativ, in numeroase moduri, afacerile de diverse marimi si tipuri.

Efectele pot varia de la intreruperea activitatii normale pentru perioade scurte de timp pana la pierderi majore din punct de vedere financiar sau reputational, ceea ce impune luarea masurilor necesare pentru evitarea pe cat posibil a aparitiei breselor de securitate sau a abordarii efectelor negative pentru minimizarea pierderilor.

2.1. Pierderile economice cauzate de bresele de securitate

Bresele de securitate sunt amenintari semnificative pentru orice organizatie economica, pierderile financiare fiind elemente ce pot pune in pericol stabilitatea unei firme. Datele sensibile detinute de o companie pot fi sustrase sau modificate fara drept de catre persoane rau intentionate, ceea ce este asociat, de regula, cu pierderi economice ce includ costuri directe si indirecte.

Printre costurile directe, care apar in urma unui incident de securitate se numara:

• Sumele pentru investigatia tehnica si consultanta IT necesare identificarii amplorii atacului si a vulnerabilitatilor care l-au facut posibil pot fi insemnate, in functie de complexitatea bresei de securitate si de resursele necesare folosite;
• Bresele de securitate se manifesta, de regula, prin pierderea accesului la anumite date si sisteme, recuperarea lor presupunand de cele mai multe ori cheltuieli suplimentare. Sumele foarte mari sunt inregistrate in special in cazul atacurilor de tip ransomware, infractorii putand solicita sute de mii sau chiar milioane de euro pentru redarea accesului la datele confidentiale;
• In cazul breselor de securitate ce se finalizeaza cu expunerea datelor personale ale clientilor, legea obliga ca acestia sa fie notificati si sa li se ofere anumite servicii care sa garanteze securitatea finantelor. In plus, este posibil ca respectiva companie sa primeasca amenzi semnificative din cauza nerespectarii reglementarilor legale, ca de exemplu cele de tip GDPR.

Printre costurile indirecte se numara pierderile de venituri generate de intreruperile operationale, care, in unele cazuri, pot duce la perioade de inactivitate de cateva saptamani, daunele de imagine ce determina pierderea clientilor si, implicit, scaderea vanzarilor, precum si diminuarea valorii actiunilor din cauza pierderii increderii investitorilor in capacitatea companiei de a proteja informatiile confidentiale.

In afara costurilor directe si indirecte, bresele de securitate pot aduce si alte pierderi economice, ca de exemplu cele legate de primirea unor sanctiuni legale sau cele pentru reconstructia si imbunatatirea securitatii pentru evitarea altor incidente de acest fel.

2.2. Daunele reputationale create de bresele de securitate

Reputatia unei companii este cartea de vizita a acesteia si una dintre cele mai valoroase active. Bresele de securitate pot avea un impact semnificativ asupra reputatiei, ducand la pierderea increderii din partea clientilor, partenerilor de afaceri si a altor parti interesate in compania afectata. Lipsa de incredere reprezinta o amenintare semnificativa pentru relatia dintre firme si partile interesate, deoarece acestea pot alege cu usurinta sa colaboreze cu competitorii care ofera o securitate mai ridicata a informatiilor confidentiale.

Lipsa masurilor de securitate corespunzatoare poate duce la reticenta de colaborare, la scaderea valorii actiunilor companiei si la aparitia unor probleme majore pe termen mediu si lung. Problemele pot aparea din cauza implicarii mass-mediei si a retelelor sociale, bresele de securitate fiind, de regula, stiri care se raspandesc cu rapiditate in mediul digital.

In cazul in care apar brese de securitate, companiile trebuie sa apeleze la strategii corespunzatoare pentru recastigarea increderii. Printre masurile care si-au dovedit utilitatea in acest sens se numara comunicarea deschisa cu clientii afectati, oferirea unor masuri compensatorii catre acestia si investitia suplimentara in securitatea IT.

2.3. Sanctiuni legale pentru firme in cazul unor brese de securitate

Extinderea utilizarii tehnologiei IT in mediul de afaceri a condus la elaborarea unei legislatii dedicate, menita sa protejeze datele personale ale clientilor si ale altor parti interesate. Companiile au obligatia de a asigura securitatea informatiilor confidentiale primite, nerespectarea acestor cerinte putand atrage sanctiuni legale, de la amenzi pana la restrictionarea anumitor activitati.

Organizatiile economice din Romania folosesc in acest sens un cadru legal ce cuprinde Regulamentul general privind protectia datelor (GDPR), o norma valabila in toata Uniunea Europeana. Conform acestuia, toate companiile trebuie sa ia masurile necesare din punct de vedere tehnic si organizatoric pentru protejarea datelor personale. Mai mult decat atat, GDPR-ul obliga ca, in eventualitatea aparitiei unei brese de securitate, firmele sa anunte autoritatile si clientii in maximum 72 de ore de la identificarea acesteia.

Regulamentul GDPR prevede sanctiunile care pot fi primite in cazul in care se identifica nerespectarea lui, amenzile putand ajunge pana la 20 milioane de euro sau patru la suta din cifre de afaceri anuala. In plus, sunt prevazute si sanctiuni administrative, precum si posibilitatea actionarii in justitie a companiilor vinovate de catre clientii nemultumiti. Evitarea acestei ultime probleme este posibila prin intermediul incheierii unei polite de asigurare de raspundere profesionala prin intermediul careia sunt evitate pierderile financiare implicate de astfel de litigii.

3. Rolul asigurarilor cibernetice pentru managerierea riscurilor breselor de securitate – recomandari pentru selectarea asigurarilor eficiente

Amenintarile breselor de securitate si a altor atacuri cibernetice sunt probleme constante cu care se confrunta companiile din Romania, niciuna dintre acestea neputand fi pe deplin pregatita pentru a evita complet astfel de situatii. Din aceasta cauza sunt utile instrumentele moderne, ca de exemplu asigurarea cibernetica, o polita special conceputa pentru a asigura protectie in acest domeniu. Printre optiunile disponibile se numara asigurarea de raspundere profesionala IT, care ofera numeroase beneficii organizatiilor care o utilizeaza.

Astfel, acestea pot acoperi atat costurile directe, cat si cele indirecte generate de bresele de securitate, oferind totodata protectie legala prin acces la consultanta juridica pentru rezolvarea eventualelor litigii. Pentru a beneficia de aceste avantaje, este esentiala o alegere atenta a politei, luand in considerare nevoile specifice ale organizatiei, tipurile de riscuri acoperite si frecventa atacurilor, precum si limitele de acoperire oferite.

Asigurarile cibernetice nu sunt valoroase doar pentru sprijinul financiar, ci si pentru contributia lor proactiva la siguranta organizationala. De regula, asiguratorii ofera recomandari pentru prevenirea riscurilor cibernetice, inclusiv prin adoptarea celor mai bune practici si imbunatatirea sistemelor de securitate tehnica.

In concluzie, bresele de securitate reprezinta o problema majora, care poate avea consecinte semnificative financiare, de reputatie si juridice pentru orice organizatie din Romania.