Securitatea alimentară - Riscuri și oportunități pentru satisfacerea nevoilor alimentare

Securitatea alimentara – Riscuri si oportunitati pentru satisfacerea nevoilor alimentare


Securitatea alimentara este un concept avut in vedere in intreaga lume in ultima suta de ani, fiind legat de acele masuri ce trebuie sa fie luate permanent pentru satisfacerea nevoilor alimentare ale tuturor oamenilor si pentru a duce o viata sanatoasa. Domeniul acesta este unul actual, pentru ca mare parte din populatia Globului nu are acces la aceste elemente, iar perspectivele nu sunt deloc unele pozitive.

Numeroasele provocari prezente in majoritatea tarilor lumii transforma problema dintr-una teoretica in una practica, oamenii de stiinta, guvernele si alti factori implicati cautand sa descopere masurile cele mai utile pentru indepartarea riscurilor si pentru oferirea sigurantei alimentare unui numar cat mai mare dintre locuitorii Terrei.

Articolul de mai jos este foarte util, deoarece defineste termenul de securitate alimentara, prezentand obiectivele si prioritatile fenomenului, precum si factorii care influenteaza pozitiv si negativ acest domeniu. In plus, se poate consulta o lista cu metode de atingere a securitatii alimentare prin dezvoltarea agriculturii, educarea si constientizarea intregii populatii si prin intermediul asigurarilor agricole.

1. Definitia securitatii alimentare – factorii care o influenteaza, obiective si prioritati

1. Securitate alimentara - lan de grau

Securitatea alimentara este definita ca acea stare in care cat mai multi oameni sa aiba acces permanent la o sursa de alimente suficiente pentru dezvoltarea sanatoasa, accesibile economic in ceea ce priveste preturile si valoroase din punct de vedere alimentar si nutritional.

Conform studiilor de specialitate, ideea de securitate alimentara se bazeaza pe patru dimensiuni de baza, ce pot fi surprinse prin intermediul unor intrebari semnificative:

  • Exista suficiente alimente pentru hranirea intregii populatii?
  • Oamenii au suficiente resurse materiale pentru a accesa aceste alimente?
  • Persoanele stiu si pot pregati si consuma alimentele intr-un mod sigur si sanatos?
  • Pot generatiile actuale sa gestioneze resursele alimentare intr-un mod durabil, permitand generatiilor viitoare sa-si satisfaca nevoile?

Prin luarea in considerare a acestor intrebari rezulta ideile principale ce stau la baza definirii securitatii alimentare, anume disponibilitatea, accesibilitatea, folosirea adecvata, stabilitatea si utilizarea durabila. Securitatea alimentara este unul dintre obiectivele esentiale urmarite in dezvoltarea societatii umane, deoarece are consecinte in legatura cu reducerea saraciei, promovarea sanatatii si prevenirea fenomenului foametei.

1.1. Obiective si prioritati ale securitatii alimentare

Obiectivele si prioritatile securitatii alimentare sunt unele pozitive, pentru ca promoveaza accesul tuturor oamenilor, indiferent de starea lor materiala sau sociala, la o alimentatie sigura, nutritiva si suficienta. Cele doua elemente pot varia de la zona la zona, in functie de caracteristicile climatice si sociale, insa se evidentiaza cateva care pot fi privite in context global:

  • Cresterea productiei alimentare este o prioritate economica ce trebuie urmarita permanent prin introducerea de inovatii, precum soiuri noi productive, tehnologii eficiente, tratamente pentru boli si daunatori. Motivul este dat de o continua crestere a populatiei mondiale, studiile aratand ca tendinta se va pastra aceeasi cel putin pentru urmatorii cincizeci de ani;
  • Promovarea agriculturii durabile este esentiala, pentru ca resursele naturale implicate (solul, apa, aerul, microorganismele) sunt usor degradabile si distructibile, trebuind astfel sa fie luate masuri pentru a se obtine garantia ca nivelul actual de productie poate fi pastrat si in viitor;
  • Eliminarea foametei si a subnutritiei este un element de baza al securitatii alimentare. Cele mai vulnerabile sunt tarile subdezvoltate sau in curs de dezvoltare, unde, de cele mai multe ori, alimentele nu sunt suficiente, insa si in tarile bogate exista problema calitatilor nutritive reduse ale alimentelor ultraprocesate, precum si anumite obiceiuri alimentare care favorizeaza aparitia obezitatii si a unor boli alimentare;
  • Identificarea riscurilor si a vulnerabilitatilor ce ar putea pune in pericol productia agricola, putand fi mentionate aici schimbarile climatice, conflictele majore intre tari si bolile plantelor si animalelor;
  • Conservarea biodiversitatii agricole are rolul de a pastra soiuri si rase valoroase, rezistente la boli si la conditii nefavorabile. Este adevarat ca si noile variante au valoarea lor, insa acestea nu trebuie sa le inlocuiasca in totalitate pe cele aparute in trecut;
  • Combaterea risipei alimentare este esentiala, deoarece o mare parte dintre alimentele produse ajung la groapa de gunoi fara a contribui la satisfacerea nevoilor alimentare;
  • Promovarea accesibilitatii alimentelor trebuie sa fie facuta in asa fel incat toate categoriile de populatie sa-si permita alimente hranitoare si sanatoase;
  • Colaborarea internationala la nivel statal, dar si la niveluri mai reduse, este necesara pentru abordarea riscurilor globale.

1.2. Factori care influenteaza securitatea alimentara

Securitatea alimentara nationala si mondiala poate fi influentata in mod pozitiv si negativ de anumiti factori ce trebuie sa fie luati in considerare pentru identificarea oportunitatilor si riscurilor. Prin studierea acestora se obtine acces la proceduri ce pot fi aplicate cu usurinta si care sa permita atingerea obiectivelor securitatii alimentare.

In randul factorilor pozitivi pot fi amintite elemente, precum dezvoltarea tehnologiei agricole, ce duce la cresterea productiei si a calitatii acesteia, punerea in practica a unor elemente agricole durabile (agricultura organica, folosirea tratamentelor ecologice, gestionarea apei si a solului), diversificarea culturilor prin cultivarea unor specii productive, dar care din diverse motive au fost neglijate, investitiile masive in infrastructura de transport, stocare si distributie a alimentelor, promovarea agriculturii locale si a micilor fermieri si colaborarea internationala.

In randul factorilor negativi pot fi amintite urmatoarele elemente:

  • Cea mai mare provocare provine din schimbarile climatice tot mai puternice si mai frecvente inregistrate in ultimii ani. Astfel, din cauza incalzirii globale, apar mult mai des fenomene extreme, precum seceta, inundatiile si furtunile ce influenteaza in mod direct productia agricola;
  • Conflictul si instabilitatea politica au daunat in mod vizibil securitatii alimentare. Razboaiele actuale duc la cresterea preturilor alimentelor si la imposibilitatea achizitionarii acestora de catre o parte importanta a populatiei Globului;
  • Cresterea preturilor la alimente este o problema actuala. Fenomenul acesta este observat, in special, la alimentele cu valoare nutritiva crescuta, observand o crestere a consumului de alimente ultraprocesate, ce nu contribuie la sanatatea umana;
  • Eroziunea solului si degradarea acestuia sunt cauzate de modul deficitar de realizare a lucrarilor agricole si de urmarirea unui profit cat mai mare pe termen scurt, neglijand productia pe termen mediu si lung;
  • Un efect negativ poate rezulta si din aplicarea unor politici si practici agricole ineficiente.

2. Metode de dezvoltare a securității alimentare

2. Securitatea alimentara - legume

Studiile de specialitate au reusit sa ofere numeroase metode si strategii ce pot fi implementate la nivel local, national sau global pentru dezvoltarea securitatii alimentare prin eliminarea riscurilor si promovarea practicilor pozitive.
Dezvoltarea agriculturii prin diverse masuri eficiente, dar si constientizarea fenomenului de securitate alimentara contribuie la atingerea acestor obiective.

2.1. Dezvoltarea agriculturii ca element al securitatii alimentare

Atingerea securitatii alimentare depinde de dezvoltarea agriculturii, avandu-se in vedere ca aceasta este principala sursa de alimente pentru populatia Globului. In prezent, toate tarile fac eforturi sustinute pentru dezvoltarea acestui domeniu economic, incercand sa beneficieze de avansurile tehnologice. Printre elementele urmarite in acest sens se numara:

  • Cresterea productiei alimentare prin intermediul tehnologiilor agricole avansate, a gestionarii eficiente a resurselor si a promovarii unor practici durabile. Toate aceste elemente necesita atentie, pentru ca un procent semnificativ din populatia Globului nu are acces la o cantitate suficienta de alimente;
  • Agricultura se poate dezvolta prin promovarea unor culturi diversificate, ceea ce permite minimizarea riscului de esec din cauza unor boli sau conditii meteorologice nefavorabile;
  • Promovarea practicilor agricole durabile contribuie la prevenirea degradarii solului si la folosirea inteligenta a resurselor de apa;
  • Promovarea noilor tehnologii in asa fel incat sa fie accesibile tuturor fermierilor, inclusiv celor din zone sarace, unde productia este scazuta in lipsa noilor metode moderne;
  • Promovarea educatiei agricole pentru instruirea tuturor fermierilor in vederea imbunatatirii calitatii productiei si a sigurantei alimentelor.

2.2. Educatia si constientizarea fenomenului de securitate alimentara

Problema securitatii alimentare este una globala, ce trebuie sa fie abordata din toate unghiurile posibile pentru a se obtine rezultate satisfacatoare intr-o perioada cat mai scurta. Un rol important in acest sens este reprezentat de aplicarea unor metode de educatie si de constientizare a fenomenului prin elemente, precum:

  • Promovarea nutritiei sanatoase ajuta la intelegerea importantei dietei echilibrate si hranitoare pentru obtinerea unei vieti lungi si sanatoase;
  • Constientizarea cu privire la risipa alimentara este necesara si valoroasa, pornindu-se de la faptul ca o parte sesizabila a alimentelor ajunge la groapa de gunoi, fie din comoditate, fie din achizitia unor cantitati prea mari de mancare, aceasta alterandu-se inainte de consum;
  • Educatia scolara in ceea ce priveste securitatea alimentara prin cursuri optionale sau prin integrarea unor lectii in materiile generale. Nu trebuie evitata nici instruirea cu privire la igiena in vederea prepararii si pastrarii corespunzatoare a alimentelor;
  • Instruirea fermierilor poate fi efectuata in institutii de educatie clasice, precum scoli profesionale sau universitatile agronomice sau prin cursuri de perfectionare dedicate adultilor, in care sunt deprinse cunostinte utile pentru cresterea productiei agricole.

2.3. Rolul asigurarilor agricole in atingerea securitatii alimentare

Asigurarile agricole sunt instrumente financiare extrem de utile in asigurarea securitatii alimentare. Prin intermediul acestora se pot reduce semnificativ riscurile financiare la care se expun fermierii si, in plus, se promoveaza stabilitatea productiei agricole. Prin accesarea diferitelor tipuri de asigurari agricole puse la dispozitia fermierilor si a altor persoane implicate in lantul de produse al alimentelor se poate beneficia de avantaje insemnate:

  • Protejarea investitiilor agricole in fata unor evenimente, cum ar fi seceta, inundatiile, furtunile sau bolile plantelor si animalelor. Siguranta din aceasta perspectiva incurajeaza antreprenorii din domeniul agricol sa treaca la practici agricole avansate, avand linistea sufleteasca si financiara ca nu vor pierde totul in cazul producerii unor evenimente distructive;
  • Asigurarile agricole contribuie la dezvoltarea unor metode durabile de realizare a unor lucrari agricole, deoarece unele companii de asigurari conditioneaza incheierea unor polite de adoptare a unor tehnologii sau practici sustenabile;
  • Fermierii ce au siguranta financiara a afacerii pot asigura accesibilitatea alimentelor prin promovarea unor preturi ce pot fi platite si de catre categoriile sociale defavorizate. Astfel, comunitatile mai sarace isi vor permite sa achizitioneze produse de mai buna calitate din punct de vedere nutritional si igienic;
  • Asigurarile agricole ofera stabilizarea pietelor alimentare prin eliminarea fluctuatiilor majore de preturi. Riscurile naturale sunt acoperite, ceea ce duce la o predictibilitate a costurilor si la o desfasurare corecta a lantului alimentar, de la producator si pana la consumator.

3. Provocari actuale ale securitatii si sigurantei alimentare in Romania

3. securitatea alimentara - cultura, teren

Romania este o tara cu potential agricol crescut datorita diversitatii formelor de relief potrivite pentru cultivarea unor soiuri diverse de plante, a solului bogat si a resurselor insemnate de apa, lucru ce se observa in productia agricola bogata realizata in fiecare an. Totusi, exista anumite provocari peste care inca nu s-a trecut in mod satisfacator si care pot pune in pericol securitatea alimentara a unei parti importante a populatiei tarii.

Printre aceste provocari ce trebuie sa fie avute in vedere de toate partile implicate in agricultura si industria alimentara se numara:

  • Schimbarile climatice sunt periculoase, pentru ca acestea se manifesta prin inmultirea fenomenelor meteorologice extreme. Studiile au aratat ca Romania este vulnerabila in ceea ce priveste incalzirea climatica si prelungirea perioadelor de seceta. Sudul si estul tarii sunt cele mai expuse, aici productia agricola putand fi afectata intr-o proportie insemnata. Printre solutiile ce pot fi aplicate in acest sens se numara realizarea unui sistem de irigatie centralizat, care sa ofere posibilitatea irigarii a milioane de hectare si utilizarea asigurarilor agricole;
  • O alta problema este legata de calitatea solului si a apei. Din cauze diverse, precum folosirea excesiva a substantelor chimice in agricultura, poluarea generala a solului si a apei, calitatea alimentelor produse poate fi pusa in pericol, ceea ce are urmari nefaste asupra sanatatii consumatorilor;
  • Risipa alimentara a fost pana nu demult o problema aproape inexistenta in Romania. In prezent, in special in marile orase, acest fenomen a inceput sa fie din ce in ce mai actual, ceea ce reprezinta o problema serioasa avand in vedere ca alimentele aruncate ar putea hrani un numar insemnat de oameni aflati in stare de saracie.
  • In concluzie, securitatea alimentara este un fenomen ce trebuie avut in vedere de toti factorii implicati in agricultura si industrie alimentara, pentru ca trebuie sa fie luate masuri urgente pentru eliminarea riscurilor si pentru transformarea oportunitatilor in fenomene reale.

Surse foto: unsplash.com